Make IT happen

Cum am ajuns să fac modelling? Întrebarea pe care o primesc de foarte multe ori. Astăzi fiind acasă în Beclean, la ai mei, m-am hotărât că ar fi un moment potrivit, lângă un pahar de ceai, să povestesc despre cea mai importantă parte a vieții mele. Cum am început,  cum au fost primele mele joburi,  cu ce se mănâncă meseria asta frumoasă.

Visam să ajung model, visam la lumea modei, îmi plăcea să îmi confecționez haine( pierdeam ore în șir creând ceva) , să machiez, să fiu pozată, să îmi cumpăr revistele de modă lunar (Elle, Harper’s Baazar, Glamour) și cele pentru adolescenți ( Cool Girl, Bravo); aveam teancuri imense, pe care mami nu mai știa unde să le depoziteze. Da, aveam multe vise și îmi doream să devin model, însă nu știam absolut nimic despre această lume.

Urma să fie ziua mea de naștere, să împlinesc vârsta de 15 ani. Karma, o minte genială (pentru cei care nu știți încă, ea este sora mea) a găsit o agenție de modele din București pe Internet și s-a gândit să îmi facă o surpriză. A selectat niște poze cu mine foarte simple pe care le-a atașat unui e-mail care suna ceva de genu:” Ea este sora mea, iar eu doresc să îi împlinesc visul de a deveni model”, mă rog plus alte detalii referitoare la vârstă, înălțime, măsuri. Ehh, uite că ea primise un e-mail înapoi după o zi, două, cu un răspuns foarte pozitiv prin care mă chemau la București pentru un test foto. La aflarea veștii vă dați seama cât de fericită am putut fi. Ce am făcut? Am chemat-o repede pe mami în cameră la noi și i-am zis amândouă vestea, de care mai apoi a fost foarte încântată. Buun, acum marea problemă era cum îi dăm de știre lui tati?! Puneam pariu pe orice că el nu o să fie de acord să merg la București pentru așa ceva. Puneam pariu și pierdeam:))…Tati acceptase din prima și chiar el a fost cel care m-a dus până la București cu mașina.

…abia ce pornisem în călătoria fascinantei lumi a modei. Începusem să fac un fel de navetă Beclean-București și invers; ceea ce nu era tocmai ușor. Aveam prezentări, editoriale în revistele pe care le citeam la început (Elle, Harper’s Baazar, Glamour), diferite shootinguri interesante; am continuat cu toate astea fiindcă îmi plăcea și cred că asta e  cel mai important într-o meserie, să-ți placă ceea ce faci.E clar că primele joburi nu au fost strălucite, nu știam să defilez sau să pozez foarte bine; chiar la  prima prezentare am avut un “mers de fotbalist”,cum zicea tati, cu privirea în pământ:)). Însă, cu timpul s-a acumulat multă experiență, ceea ce m-a ajutat să mă dezvolt și să îmi conturez foarte bine personalitatea.

A face modelling nu înseamnă să fii asistentă la o televiziune, nu înseamnă niște poze profesionale cu un machiaj profesional și haine de firmă. Modellingul e o meserie până la urmă, în care lucrezi pe bune, în care e nevoie să arăți bine, să ai măsurile necesare. Totodată, să te simți bine indiferent de situație, să știi să improvizezi oriunde și oricând, să fii tot timpul într-o dispoziție faină, adică să îți faci jobul ca la carte..

Câteva show-uri făcute la început:

1

2

3

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O parte din editorialele făcute în România:

3 glm_fashion_20090508_353

2 glm_fashion_20090508_217

1 glm_fashion_20090508_553

 

4 glm_fashion_20090508_437editorial27_1_fulleditorial27_2_full

tibiclenciharpersbazaar

iu

Elle 4

 

7 thoughts on “Make IT happen

  1. Pingback: FOTO: UN VIS DEVENIT REALITATE! Pe Ioana, drumu’ Garii din Beclean a dus-o la Roberto Cavalli

Reply to IT

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s